duminică, 4 martie 2012
ONEŞTI - 21 decembrie 2011
Audierea Publică pe tema “Transparenţa alocării fondurilor nerambursabile de la bugetul local pentru societatea civilă”
COALIŢIA DE LOBBY ŞI ADVOCACY ONEŞTI, cu susţinerea tehnică a Academiei de Advocacy – Timişoara a organizat marţi, 20 decembrie 2011, ora 16:30, la sediul Filialei Cozânzeana a Bibliotecii Municipale „Radu Rosetti” Oneşti, Bacău, o audiere publică pe tema transparenţei alocării fondurilor nerambursabile de la bugetul local pentru societatea civilă. Audierea publică a fost al doilea eveniment ce face parte din ciclul de consultări publice pe subiectul„Vizibilitatea ONG-urilor şi transparenţa alocării fondurilor nerambursabile de la bugetul local”.
Audierea publică a oferit reprezentanţilor grupurilor de interese din Oneşti, la care s-au raliat ONG-uri din Bacău, Adjud, Şebeş şi Alba, un cadru transparent în exprimarea opiniilor vis-a-vis de modul în care procedurile actuale de alocare a fondurilor nerambursabile de la bugetul local sunt suficient de transparente, respectiv cum ne asigurăm că ele nu conduc la atribuiri netransparente şi preferenţiale. În cadrul audierii publice, reprezentanţii Asociaţiei Pro Democraţia, Dl. Prof. Constantin Stăcescu a propus realizarea unei proceduri cadru, standardizate, de atribuire a finanţărilor nerambursabile de la bugetul local, ca fiind necesară pentru asigurarea egalităţii de şanse şi acces la finanari a tuturor entităţilor private neguvernamentale. În completare, Dl. Prof. Liviu Neagoe a propus pentru transparentizare a se avea în vedere, pe de o parte, să se asigure popularizarea cât mai largă a metodologiei, programele şi proiectele să fie de interes public local, iar acordarea finanţărilor să se realizeze în două sesiuni pe an, clar stabilite, iar pe de altă parte să fie dovedită capacitatea organizatorică şi funcţională a beneficiarului finanţării.
Acestea sunt doar două opinii colectate în cadrul audierii publice din 20 decembrie 2011 pe tema transparenţei alocării fondurilor nerambursabile de la bugetul local pentru societatea civilă. Cu acest prilej, au fost depuse 18 depoziţii scrise din partea următorilor: Alina Ionescu (doctorand), Dediu Nicolae (mediator), Fundaţia „Împreună pe Calea Vieţii”, Asociaţia “Amicii Colegiului Petru Poni”, Asociaţia Pro Democraţia – Clubul Oneşti, Clubul Montan “REFUGIUL Oneşti”, Asociaţia “Binecuvântaţi Copiii”, Asociaţia ,,Bucuria celor necăjiţi" Oneşti, Grupul de Iniţiativă Civică şi Alternativă Locală Oneşti, Asociaţia de Tineret ONESTIN, Clubul BIKE MOTION Oneşti, Asociaţia Clubul de Turism Montan Şandru-Oneşti, Asociaţia “Sunetul Muzicii” Sebeş, Liga Scriitorilor Români Filiala Alba, Centrul Regional de Mediere Bacău, Asociaţia „Casa Noastră Comună”, Grupul Social Civic Oneşti şi Fonoca Simona Diana (voluntar) şi 6 depoziţii verbale. Lista persoanelor care au prezentat depoziţii şi conţinutul integral al acestora, pot fi consultate pe adresa web: http://comunitateadeadvocacy.wordpress.com.
Comisia de experţi, formată din: Prof. MIHAIL DUMACHE – expert sociologie şi politici publice; Dl. PETRU DONE – jurnalist, expert relaţii publice şi comunicare de masă; Prof. MIHAELA COJOCARU – Specialist comunicare, Asociaţia pentru Educaţie şi Formare Bacău, şi Mediator MARIANA ANGHELUŢĂ-BRATU - Cabinet Individual de Psihologie, va analiza toate depoziţiile depuse şi va efectua un raport sinteză, care cuprinde prelucrarea tuturor punctelor de vedere depuse de martori, toate opiniile colectate din mass media ulterior audierii publice, sugestii şi recomandări. Toate documentele scrise depuse de martori se vor regăsi în anexa acestui raport. Rezultatele se vor face cunoscute, ulterior evenimentului, printr-o conferinţă de presă, publicaţia sinteză fiind transmisă martorilor, factorilor de decizie şi mass-mediei.
COALIŢIA DE LOBBY ŞI ADVOCACY ONEŞTI,
Informaţii suplimentare:
Lobby-ist: Gaman Cătălin: 0740899991;
Comunicator: Brăescu Virginia-Smărăndiţa: 0740367379;
E-mail: comunitateadeadvocacy@gmail.com
Foto: Muzeul Naţional al Literaturii RomânePuţini ştiu că marele dramaturg roman, I. L. Caragiale, şi-a părăsit ţara pentru a-şi petrece restul zilelor în Germania din cauza amărăciunii pricinuite de experienţa judiciară şi pseudoliterară dată de procesul Caragiale-Caion. Societatea contemporană lui, prezentată cu luciditate şi sarcasm inegalabil, acea lume a „miticilor”, a părăsit-o din cauza atacurilor la adresa talentului său, afirmând că „nu am ce căuta într-o ţară unde linguşirea şi hoţia sunt virtuţi, iară munca şi talentul sunt viţii demne de compătimit”.
Evenimentul care a determinat această hotărâre radicală a fost procesul pe care acesta l-a intentat împotriva tânărului scriitor Const. Al. Ionescu, cunoscut sub pseudonimul Caion, sprijinit şi inspirat în acţiunile sale de duşmanul junimismului Alexandru Macedonski.
Ceea ce a stat la baza acţiunilor lui Caion a fost articolul publicat de Caragiale pe 6 mai 1901 sub denumirea „Un frizer-poet şi o damă care trebuie să se scarpine-n cap” ce conţinea un comentariu ironic la un text trimis de acesta privitor la parul iubitei. Ca replică, Caion îl acuza pe I.L. Caragiale, în articolul intitulat „Domnule Caragiale” publicat în „Revista literară” la 30 noiembrie 1901, în aceeaşi revistă publică un alt articol acuzându-l că ar fi plagiat „Năpasta” după o piesă ungurească a lui Kemeny Istvan intitulată „Nenorocul”, tradusă în româneflte de Alexandru Bogdan la Braşov în 1834. Hotărât să pună capăt echivocului, Caragiale introduce acţiune în justiţie împotriva lui Caion. La scurt timp, pe 10 decembrie 1901, în aceeaşi revistă, cel din urmă publică un alt articol „Domnul Caragiale n-a plagiat, a copiat” ce conţinea rezumatul piesei maghiare.
În timpul procesului, Caragiale ajutat de avocatul său, Barbu Ştefănescu Delavrancea, reuşeşte să demonstreze în faţa instanţei falsificarea documentului prezentat de Caion, dar şi că autorul şi traducătorul acelei opere nu existau. Demascat, Caion, susţinut de Macedonski, revine asupra acuzaţiei iniţiale, afirmând că opera plagiată este „Puterea întunericului” de Tolstoi. Deşi această nouă acuzaţie de calomnie depăşea limitele actului de sesizare a instanţei, aceasta s-a pronunţat asupra acestei cereri datorită puterii discreţionare şi imprudenţei lui Caragiale care a intervenit în proces dorind să înlăture orice acuzaţie împotriva sa.
Dovedindu-se nevinovaţia lui Caragiale asupra ambelor acuzaţii de plagiere, instanţa îl condamnă pe Caion, deşi nu era prezent la ultimul termen de judecată, la închisoare corecţională şi la 500 de lei amendă penală, precum şi la 10.000 lei despăgubiri civile. Această hotărâre este atacată de Caion, care de această dată este asistat de doi avocaţi valoroşi, Tanoviceanu şi Danielopolu. În cadrul procesului de rejudecare a cauzei, Caion a recunoscut că acuzaţia iniţială – de plagiere a lui Kemeny – a fost făcută pentru a provoca polemică dar continuă să afirme că există asemănări, nu de subiect, ci legate de modalitatea de abordare a subiectului, între piesa „Năpasta” şi „Puterea întunericului”.
Soluţia pronunţată de instanţă a fost una surprinzătoare şi anume achitarea lui Caion deşi ulterior s-a dovedit eroarea juraţilor în aprecierea cauzei.
Această eroare a fost reparată la cererea Muzeului Naţional al Literaturii Române după 70 de ani de la pronunţarea acestei ultime hotărâri, prea târziu pentru Caragiale, care a murit în 1912.
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)